Ştiri

Campania media “Dialog Pro Business” elaborată de Agenția de Investiții “Invest Moldova” în parteneriat cu Pavel Zingan continuă seria se interviuri – de această dată cu Marin Ciobanu, Administratorul-Șef al Zonei Economice Libere Bălți (ZEL Bălți).

Marin Ciobanu. Am reluat negocierile cu noi investitori străini.
Un interviu cu Marin Ciobanu, administratorul-șef al Zonei Economice Libere (ZEL) „Bălți”, în cadrul campaniei media “Dialog Pro Business”, susținute de Agenția de Investiții “Invest Moldova”.

Bună ziua, Marin. Când mă pregăteam pentru interviu, căutam cifra de afaceri a întreprinderilor din Zona Economică Liberă (ZEL) „Bălți”. Presupuneam că nu este prea mică, însă realitatea m-a surprins. Anul trecut, cifra de afaceri a depășit 8 miliarde de lei. Și asta ținând cont de faptul că veniturile totale ale tuturor companiilor IT înregistrate în parcul IT – nu au ajuns încă la 6 miliarde de lei (iar industria IT a depășit deja industria vinicolă). Așadar, ZEL „Bălți” produce mai mult decât sectorul IT și industria vinicolă din Moldova? 

Așa este. Iar dacă judecăm după prima jumătate a anului 2021, când producția totală a tuturor întreprinderilor din zonă a depășit 5 miliarde de lei, veniturile totale ar putea depăși 10 miliarde de lei în acest an.

Vă putem felicita pentru această creștere?

Puteți să o faceți, însă nu aș vrea să pictați imaginea doar în culori strălucitoare. Într-adevăr, volumul vânzărilor este în creștere, totuși, de cinci ani nu am mai atras investiții majore. Iar Moldova are nevoie de noi jucători mari.

Cum să nu? Și Draexlmaier în Cahul? Acolo au fost create peste 1.200 de locuri de muncă, compania fiind deschisă în 2018, în urmă cu doar trei ani. Apropo, de ce la Cahul dacă e vorba despre ZEL „Bălți”?

Draexlmaier nu este un investitor nou. Apropo, Draexlmaier este compania care a inițiat ZEL „Bălți”. Așadar, este vorba doar de o creștere a investițiilor din partea unui investitor existent, ceea ce este, desigur, un fapt pozitiv. În ceea ce privește Cahul, aceasta nu este singura localitate a ZEL „Bălți” din afara orașului Bălți. În prezent, avem 19 subzone, situate în 11 raioane, atât în nordul, cât și în sudul țării. De ce a luat această cale dezvoltarea noastră? Nu voi intra prea adânc în istorie, voi spune doar că a fost din cauza imposibilității de a înregistra noi zone economice libere. Din fericire, legislația nu ne-a împiedicat să extindem zonele existente, care au continuat să atragă investitori străini.

Atunci cine a fost ultimul mare investitor străin?

Sumitomo. Aceștia și-au pornit uzina în 2016. De atunci nu s-au mai făcut investiții majore. Abia acum s-au reluat negocierile cu o serie de noi investitori, care sperăm că vor culmina cu noi investiții majore și cu crearea de întreprinderi cu mai multe locuri de muncă.

Vom reveni asupra acestei chestiuni. Deocamdată vreau să înțeleg de ce ZEL „Bălți”, fiind cea mai „tânără” dintre cele șapte zone din Moldova, s-a dezvoltat atât de rapid și a depășit considerabil toate celelalte zone luate împreună, în ceea ce privește volumul de producție al rezidenților?

Nu cred că voi dezvălui un secret atunci când spun că afacerile se construiesc pe baza relațiilor. Suntem obișnuiți ca acest lucru să se întâmple în cazul întreprinderilor mici, unde proprietarul afacerii este adesea și managerul acesteia. Cu toate acestea, marile afaceri, având în vedere întreaga gamă de probleme, sunt și ele sensibile la relațiile umane și la încrederea interpersonală.

Dacă sunteți atenți, veți observa că „coloana vertebrală” a Zonei Economice Libere „Bălți” este formată din întreprinderi germane; Sumitomo, de exemplu, are o cantitate considerabilă de capital german. Din întâmplare, în 2008, în timp ce studiam în Germania, am aflat despre oportunitatea de a face un stagiu în Parlamentul german. Exista un astfel de stagiu, la care participau studenți din 23 de țări, dar nu și din Moldova. Tuturor ne place să ne amintim de anii de studenție; aș putea să povestesc foarte multe, dar, pe scurt, am aflat că unul dintre deputați era originar din Republica Moldova, așa că i-am scris despre dorința de a face un stagiu în Bundestag și – și așa s-a și întâmplat…E vorba despre fostul Presedintele al Germaniei, Horst Koeler, care provine dintr-o familie de germani basarabeni născuți la Rîșcani. Așadar, am fost repartizat la deputatul Manfred GRUND, responsabil de Republica Moldova. Am început să lucrez ca asistent al deputatului, participând la ședințe, la activitatea fracțiunii, la vizite pe teren, ajutând chiar la organizarea unei conferințe în Parlamentul german a reprezentanților opoziției moldovenești de la acea vreme.

Dar nu ați rămas în Germania…?

Nu, încă de la început intenționam să mă întorc acasă, în Moldova. Doar că întoarcerea mea a coincis cu o altă încercare, după cum s-a dovedit mai târziu, nereușită a companiei Draexlmaier de a crea o nouă zonă economică liberă la Bălți, unde intenționau să deschidă prima lor fabrică din Moldova. Mă cunoșteau deja datorită activității din Germania, așa că am fost invitat să mă implic și, după șase luni de rezolvare a problemelor juridice și organizatorice, la 23 martie 2010, Zona Economică Liberă „Bălți” a fost oficial inaugurată. Dar, chiar și atunci, ca să închei cu relațiile de afaceri, cunoștințele mele de germană și dragostea sinceră pe care o nutresc pentru cultura germană au jucat un rol important în negocierile cu noii investitori.

Beneficiile economice ale investițiilor nu exclud necesitatea de a construi relații de afaceri bazate pe încredere și înțelegere reciprocă. Acesta este motivul pentru care lucrurile au decurs astfel. Datorită lui Draexlmaier, care a investit în Moldova peste o sută de milioane de dolari în 10 ani, în Moldova a venit, puțin mai târziu, și Gebauer, cu alte șapte sute de locuri de muncă și investiții de 40 de milioane de dolari. Datorită lui Gebauer, au reușit să se impună în ochii partenerilor germani – Sumitomo, care, în cele din urmă, au venit în Moldova, creând aici aproape 4 mii de locuri de muncă și investind circa 40 de milioane de dolari. Iar unul dintre factorii care au făcut posibile aceste rezultate a fost tocmai relația cu investitorii germani. Aceștia au simțit în mod constant sprijinul și implicarea noastră, iar acest lucru a avut un impact semnificativ asupra deciziilor de a face afaceri în Moldova.

Dar și factorul forței de muncă ieftine a fost unul decisiv?

Fără îndoială. Totuși, în ultimul deceniu, acest factor a încetat să mai fie dominant. Mai mult, acum atât Republica Moldova, cât și investitorii străini, se confruntă cu un deficit de forță de muncă, în special în ceea ce privește resursele umane de nivel mediu, cu suficientă expertiză tehnică pentru a lucra cu echipamente moderne.

Cum credeți că puteți răspunde acestei provocări? Prin importul forței de muncă?

Desigur, iar acest lucru deja se întâmplă, într-o măsură mai mare sau mai mică. Părerea mea este că trebuie să ne concentrăm mai mult asupra creării unui sistem de formare a specialiștilor în Moldova. Iar noi punem umărul pentru a suplini acest gol. Cu ajutorul investitorilor noștri, în Strășeni a fost construit și deschis un colegiu modern de inginerie. Programa școlară a fost pregătită de specialiști germani. Momentan, peste 70 de elevi sunt în curs de formare, iar mai mult de 20 de companii au semnat cu colegiul contracte de formare a specialiștilor. Studenții urmează, de asemenea, un stagiu de practică în Germania, îmbunătățindu-și nu numai competențele profesionale, ci și cunoștințele de limba germană. Dar, desigur, acest lucru nu este suficient. În prezent, lucrăm la noi proiecte în domeniul educației și formării în domeniul ingineriei.

Credeți că va fi posibil să combateți deficitul forței de muncă?

Aceasta este o sarcină la nivel de stat. Priviți cifrele. În 2010, în Moldova și-au continuat studiile după absolvirea școlii 162.000 de persoane. În 2020, numărul persoanelor care și-au continuat studiile în Moldova a scăzut până la 100.500 de persoane, și aceasta în timp ce doar 35.000 de copii au mers în clasa întâi.  Chiar dacă toți vor rămâne în țară și își vor continua educația, numărul acestora va fi mult mai mic decât cel actual. Așadar, dacă vrem să rămânem atractivi pentru investitorii străini care intenționează să-și localizeze producția în Moldova, trebuie să ne gândim serios la reconversia profesională a personalului și la formarea de specialiști capabili să lucreze calitativ într-o industrie modernă și automatizată.

Să revenim la aspectele pozitive. Ați spus că au fost reluate negocierile cu investitorii străini și că există șanse pentru noi investiții în Moldova?

Da. Nu pot dezvălui detalii despre toate negocierile, dar dacă vorbim despre numărul potențialilor investitori, sunt mai mult de zece. Din ceea ce pot spune, urmează să fie puse în funcțiune două fabrici Magna, pentru procesarea și congelarea fructelor și legumelor, care vor fi ulterior exportate în Elveția. Apropo, prin intermediul lor, a fost posibil să ajungem la o altă companie elvețiană, care este angajată în producția mașinilor de cafea de înaltă tehnologie. Vorbim, în principiu, de investiții de 15 milioane de euro și de crearea unei unități de producție pentru 500 de locuri de muncă. Totodată, avem o colaborare eficientă cu Agenția de Investiții. Împreună participăm constant atât la expoziții și forumuri bilaterale care ne permit să prezentăm oferta investițională a Moldovei în țări strategice. Evenimentele pe care le-am realizat împreună au avut un impact major în trecerea Moldovei din short list în destinație investițională selectată.

 

Where to buy human hair wigs?
Beauty forever human hair wigs use 100% virgin hair which https://www.luxywigs.com has not been colored, bleached or permed, so it can last for a long time and looks natural.