News

Interviu acordat agenției InfoMarket

În ultimii 10 ani, în Moldova a apărut o industrie absolut nouă pentru țara noastră – cea automotivă. Pionier al acesteia este compania germană Draexlmaier, de la care a pornit Zona Economică Liberă Bălți (ZELB). Este vorba despre 11,5 mii de locuri de muncă cu un salariu mediu de 10 mii de lei; 67 de rezidenți – companii străine, cu un volum total de investiții de $203 mln (185 mln euro) și un volum al exportului industrial de 410 mln euro pe an. ZELB asigură mai mult de jumătate din exportul tuturor zonelor economice ale țării. În această ZEL administrația nu se limitează doar la atragerea investițiilor străine, cât și a rezidenților noi, dar și dezvoltă domenii paralele – atât pe verticală, cât și pe orizontală. Și aici este greu de subestimat rolul unei personalități – administratorul ZELB, Marin Ciobanu. Redactorul de la InfoMarket a discutat cu el la începutul anului 2020 și a aflat că deja în următorii un an-doi, în Moldova pot și trebuie să apară noi sectoare care nu doar că vor majora cifra de afaceri a ZELB de 1,5 ori, dar și vor stimula dezvoltarea de mai departe a industriei în țara noastră.

InfoMarket: E adevărat că anume datorită companiei Draexlmaier a fost inițiată crearea ZEL la Bălți?

Marin CIOBANU: E adevărat. În 2007, compania a încercat să testeze condițiile de activitate în țara noastră, problemele potențiale și modalitățile de soluționare a acestora. De la bun început, nu era deloc simplu de lucrat cu vama. Banii destinați calculării în calitate de TVA, peste 3 mln euro, au fost blocați de guvern. Da, compania ar fi recuperat acești bani, mai devreme sau mai târziu, dar era vorba despre lichiditate. Și atunci Draexlmaier a decis: fie în Moldova va fi creată pentru ei o zonă economică liberă, deoarece toată producția companiei este exportată, fie ei nu vor mai investi în țara noastră. Cred că atunci guvernul s-a orientat la timp: în 2010 a fost adoptată legea privind zona antreprenoriatului liber la Bălți și Draexlmaier a devenit primul rezident. Am fost rugat atunci să conduc, timp de o jumătate de an, reprezentanța lor, deoarece mi-am făcut studiile în Germania și eram familiarizat și cu abordările lor față de business, și cu problemele interne ale țării noastre.

InfoMarket: Și aproximativ peste un an, în ZEL Bălți a apărut un nou rezident…

Marin CIOBANU: Aveam o înțelegere cu Draexlmaier: pentru ca zona să se dezvolte, este nevoie de noi rezidenți. Iar această companie are aproape 2,2 mii de parteneri. Din acest motiv, i-am rugat să ne ajute cu atragerea noilor investitori. La un an de la deschiderea ZELB, vicepreședintele Draexlmaier mi-a comunicat că Gebauer & Griller a manifestat interes față de proiectul nostru. Reprezentanții acestei companii au acceptat să vină în Moldova, iar noi, cu ajutorul guvernului și autorităților locale, am adunat toate structurile de stat care într-un fel sau altul influențează businessul – serviciul fiscal, serviciul pompieri, inspecția ecologică, etc. Și ei nu au avut de bătut praguri – toate întrebările au fost discutate, putem să spunem, ”într-o singură zi”.

InfoMarket: și următorii rezidenți au apărut după același principiu?

Marin CIOBANU: Când Gebauer & Griller au luat decizia să lanseze procesul de producție, i-am mai rugat (deoarece au fost mulțumiți) să recomande ZELB unuia dintre partenerii săi. Peste doi ani, în 2013, am fost invitat să particip la vizita unei delegații a Gebauer & Griller la întreprinderea Sumitomo, unde trebuia să se întâlnească cu conducerea corporației. Atunci a mai coincis că președintele parlamentului, Igor Corman, își planifica vizita la Berlin și am reușit să organizăm o întâlnire informală cu conducerea Sumitomo. Pentru businessul german acest lucru a fost foarte important – nu oricine se poate întâlni cu președintele parlamentului.

InfoMarket: Totuși, în business, multe sunt soluționate în timpul contactului personal și prin confirmarea seriozității intențiilor.

Marin CIOBANU: Cu siguranță. Nu o dată mi s-a spus că companiile examinează diferite regiuni pentru extinderea businessului, dar lucrează numai cu cei care le cunosc mentalitatea și sunt capabili să le asigure suport la fața locului.

InfoMarket: Și Igor Corman, în final, a ajuns să conducă reprezentanța Sumitomo în Moldova — fabrica SEBN.MD din Orhei…

Marin CIOBANU: Apropo, când numai se deschidea fabrica acolo, în planul de afaceri erau stabilite 2700 de locuri de muncă, iar acum acolo muncesc 4200 de oameni. Dacă întreprinderea oferă un salariu normal, oferă asigurare socială, transport, alimentație și, să zicem, soțul și soția muncesc la aceeași întreprindere, așa familii nu mai au dorință să plece undeva. Salariul nu întotdeauna e motivația principală. La întreprinderile ZELB, de regulă, există un management corporativ modern, disciplină și cultura muncii – oamenii lucrează în condiții bune și locuiesc acasă, se întâlnesc cu prietenii și rudele.

InfoMarket: Dar în acest an se așteaptă noi rezidenți, noi proiecte la ZELB?

Marin CIOBANU: În februarie, în subzona Cahul, satul Crihana Veche, începe construcția fabricii noului rezident, compania Fritzmeier. Este vorba despre fabricarea automatizată și robotizată a componentelor pentru industria auto. Volumul inițial de investiții va fi de 8 mln euro, vor fi create în jur de 100 de locuri de muncă. Pe viitor, Fritzmeier planifică să-și extindă prezența în Moldova.

InfoMarket: Businessul se plânge de deficit acut de forță de muncă în țară …

Marin CIOBANU: În ceea ce ține de rezidenții ZELB, aș diviza angajații în câteva grupe: de calificare scăzută, pentru care sunt suficiente cursurile de calificare la întreprindere și să înceapă munca; cei cu calificare medie specială – tehnicieni, maiștri, operatori, etc; și cei cu calificare înaltă. Păi, cel mai mare deficit e în al doilea segment: țara nu mai pregătește astfel de specialiști. Pe vremea sovietică, întreprinderile mari aveau propriile școli profesional-tehnice, care pregăteau cadre pentru acestea. Odată cu destrămarea URSS, aproape toate întreprinderile au falimentat, s-a destrămat și școala de pregătire profesională…

InfoMarket: Dar pentru necesitățile rezidenților dvs, la Strășeni, ZELB a deschis un colegiu de inginerie, care activează în condiții noi…

Marin CIOBANU: … Da, și în acest an vom avea prima promoție. Acest proiect ne-a costat ”multă sânge”. L-am început în 2013 și abia peste cinci ani am reușit să-l deschidem. Atunci nimeni nici nu voia să audă despre învățământul dual, iar acum e la modă. Astăzi, la acest colegiu își fac studiile 74 de oameni, instruire care costă pentru întreprinderea comanditară în jur de 2000 de euro pentru doi ani. Instruirea propriu-zisă costă 600 de euro pe an, plus întreprinderea îi plătește studentului sau bursă, sau salariu. Studenții învață două luni la colegiu, după care, timp de două luni, aplică ceea ce au învățat la întreprindere.

Datorită parteneriatului public-privat, am reușit să creăm o instituție de învățământ absolut nouă, dotată cu cele mai moderne laboratoare și unde e confortabil, ca acasă. Nu ne propunem să producem specialiști în masă, ca absolvenții să nu aibă unde să se angajeze. Instruim la comandă: avem contracte cu 19 companii și nu este vorba numai despre rezidenții ZELB, dar și despre alte companii, care lucrează, inclusiv, pentru piața internă. Partenerii noștri au nevoie de la 5 la 15 specialiști pe ani. Și concomitent cu teoria, studenții au posibilitatea să aplice în practică toate cunoștințele obținute. Și ei sunt implicați în procesele reale.

Recent, colegiul a fost vizitat de o delegație din Găgăuzia, ei vor să creeze ceva similar la ei, cu finanțare din Turcia. Dar e puțin de obținut finanțare, mai este nevoie ca banii să fie investiți inteligent și cred că colegiul nostru de inginerie este un exemplu foarte bun.

InfoMarket: Și studenții vor să fie instruiți în Moldova?

Marin CIOBANU: Avem tineri foarte talentați, care caută cum să se realizeze. De ce oamenii fug din țară? Nu cred în statul ”Republica Moldova”, în faptul că aici pot fi create instituții de învățământ de calitate și locuri de muncă bune. Le demonstrăm contrariul: se poate și de învățat, și de lucrat în condiții decente și pentru un salariu decent și la noi în țară.

InfoMarket: Există riscuri că peste câțiva ani, rezidenții ZELB vor începe să examineze posibilitatea transferării producerii de exemplu în Ucraina, la fel cum ei au venit la noi din România și Bulgaria?

Marin CIOBANU: Încă mai avem potențial de atragere a noilor rezidenți și de extindere a automotivelor în Moldova din România, de exemplu. În prezent, în jur de 20 de întreprinderi muncesc în țara noastră pentru automotive, iar la vecinii din vest – peste 200. La noi în acest sector sunt angajați în jur de 17 mii de oameni, în România, acum cinci ani erau 210 mii, iar cota automotivelor în PIB-ul țării reprezenta 14%.

InfoMarket: la sfârșitul anului trecut ați purtat negocieri cu compania TÜV Thüringen, care oferă servicii de certificare a producției…

Marin CIOBANU: Aceste negocieri au loc în cadrul programului de substituire a importurilor. În prezent, companiile noastre, inclusiv rezidenții, importă foarte multe componente. Am identificat în jur de 300 de companii moldovenești care ar putea produce pe loc anumite componente și cred că la etapa finală vor fi selectate 50 de întreprinderi, a căror producție o vom certifica în baza standardelor TUV. În bugetul de stat sunt prevăzute în acest scop 15 mln lei. Contăm că în decurs de un an și jumătate – doi, acest proiect va fi realizat. Statul își poate îmbunătăți balanța comercială, iar pentru companii acest lucru înseamnă economii – atât datorită prețului de cost mai mic, dar și prin reducerea cheltuielilor de logistică. Un factor important pentru acestea este și viteza de reacție a furnizorului la solicitările comanditarului. Cercetările internaționale arată că, în medie, astfel de companii creează în jur de 100 de locuri de muncă. Adică, timp de doi ani, vor fi create până la cinci mii de noi locuri de muncă cu altă valoare adăugată – aceste companii nu vor fi rezidenți ai ZEL.

InfoMarket: Adică guvernul vă oferă susținere?

Marin CIOBANU: Cu suportul guvernului am fi făcut totul mai repede. Încă în 2013 am creat Asociația Patronală a Companiilor din Industria Prelucrătoare (APIP). În 2018 am elaborat strategia de dezvoltare industrială a Moldovei pentru 2020-2030, care cu suportul Ministerului Economiei și Infrastructurii a fost prezentată săptămâna trecută guvernului și a primit susținere.

InfoMarket: Ce prezintă Strategia?

Marin CIOBANU: Când ZELB a deschis prima subzonă la Bălți pe un teritoriu de 20 ha, nimeni în afară de noi nu credea că ea poate fi umplută cu rezidenți, dar am reușit. Ce am făcut: am elaborat proiecte tehnice, am mers după finanțare la stat, am cerut ajutorul autorităților locale – într-o jumătate de ani și ceva, am adus toate rețelele comunale și comunicaționale. Când investitorul vede că toate punctele necesare de conectare sunt la distanță de până la 100 de m și sunt trase liniile de tensiune înaltă, el începe imediat construcția. El nu trebuie să bată pragurile instanțelor – doar să construiască spațiul necesar și să-și înceapă activitatea.

Deci, în Strategie scrie că în 13 din 32 de raioane ale Moldovei nu există parcuri industriale, sau ZEL, sau subzone și, ca urmare, raioanele rămân în urmă din punctul de vedere al potențialului dezvoltării sale. Dacă acolo vom pregăti platforme cu comunicațiile trase, atunci și investitorii vor apărea. Asta e minimum ce poate face statul pentru a stimula dezvoltarea industrială și crearea noilor locuri de muncă.

Strategia e divizată în trei etape câte patru ani fiecare, unde volumul investițiilor este estimat la 50 mln euro pentru fiecare patru ani. Aceasta este pentru toate măsurile prevăzute de document, iar numai planul de acțiuni cuprinde 28 de pagini.

Unul dintre cele mai importante subiecte din Strategie, în opinia mea, este crearea parcului de cercetări inginerești și inovații în toate regiunile țării.

InfoMarket: ???

Marin CIOBANU: E un nivel absolut nou pentru Moldova — Centru HiTech în industrie. ZELB are o subzonă în Chișinău – 2,5 ha de teren și clădirea fostului institut de fizică și matematică de pe strada Grenoble. Acum finalizăm studiul de fezabilitate pentru proiect și cu semnăturile de la 27 de companii îl vom transmite guvernului. Statul nu trebuie să investească ceva. Am comunicat cu ministrul Finanțelor din Austria. Ei sunt gata să ofere un împrumut fără dobândă pentru 25 de ani, în mărime de cinci milioane de euro, dintre care 1,5 mln euro vor fi destinate reconstrucției clădirii și spațiilor și 2,5 mln euro — pentru achiziția și montarea echipamentului modern de laborator.

Conform planurilor noastre, centrul trebuie să activeze în condițiile oferite de stat parcurilor IT – impozit unic în mărime de 7% din cifra de afaceri. Ca urmare, acesta va oferi statului venituri suplimentare în mărime de 40-50% din ceea ce oferă acum ZELB.

Fiecare companie desfășoară cercetări în domeniul său și din acest motiv, acolo trebuie să fie diferite laboratoare și echipamente diferite. O parte din laboratoare vor fi dotate cu suportul guvernului Austriei – de robototehnică, tehnologii pneumatice, prelucrarea metalelor… iar o parte din spații le vom oferi companiilor care vor dori să le amenajeze de sine stătător, conform propriilor necesități.

Avem și exemple: compania Draexlmaier de patru ani închiriază 400 m.p. la Chișinău (la Râșcani), unde lucrează 20 de ingineri, care se ocupă de îmbunătățirea designului automobilelor Maserati. Și sunt specialiști moldoveni foarte bine plătiți.

Centrul va acoperi necesitățile corporațiilor. În prezent, mulți oameni de afaceri care aplică la întreprinderile sale utilaje și tehnologii ultraperformante sunt nevoiți, în caz de abateri, să meargă cel puțin la Lvov (Ucraina), să facă teste, măsurări, etc. Nu fiecare companie își poate permite laborator propriu, care costă 0,5-1 mln euro. Iar Centrul va putea să ofere astfel de posibilități pe loc. Mai ales că pentru dotarea lui cu echipament, există și alți parteneri: partenerii din Austria sunt gata să ofere 0,9 mln euro pentru cumpărarea a trei mașini EMCO și crearea centrului de cercetări în domeniul utilajului cu control digital. Partenerii din SUA pot de asemenea oferi 2 mln euro pentru două laboratoare.

Avem o nevoie foarte mare de un astfel de centru, care va crea o industrie principial nouă, noi locuri de muncă de calificare înaltă și foarte bine plătite.

InfoMarket: Dar de unde să găsim specialiști pentru instruire și activitate în acest centru?

Marin CIOBANU: Să-i pregătim. Planificăm să elaborăm un program de masterat regional pentru cei mai buni studenți din Moldova, România și Ucraina pentru mecanică aplicată și digitală. Și cum să atragem în Moldova studenți din țările vecine? Le vom oferi două diplome, dintre care una va fi de la unul dintre cele mai prestigioase centre de învățământ tehnic din Europa – RWTH Aachen University. După instruire aici, masteranzii vor fi trimiși pentru o jumătate de an la Aachen după cea de-a doua diplomă. Am purtat deja negocieri de cooperare cu această universitate și suntem așteptați acolo.

Și la noi vor apărea specialiști de calificare înaltă, iar acest lucru înseamnă că, în timp, vom putea extinde și domeniile de activitate ale sectorului automotiv din Moldova, de exemplu, să atragem o fabrică de asamblare a cutiilor de viteze sau acumulatori. Totul este realizabil! Și programul de masterat planificăm să-l lansăm deja în 2020.

Noi creăm oportunități pentru dezvoltarea businessului în Moldova și nu numai în zonele economice libere. Nu există nimic imposibil, mai ales că acum 10 ani, nimeni nu și-ar fi imaginat că în țara noastră poate apărea industrie auto…

P.S.: În decembrie 2019, prin decretul președintelui Moldovei, „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în realizarea proiectelor investiționale și în crearea locurilor de muncă stabile în Republica Moldova, dar și pentru contribuție esențială în dezvoltarea infrastructurii social-economice”, administratorul ZELB, Marin CIOBANU, a fost decorat cu ordinul Gloria Muncii. // 29.01.2019 — InfoMarket.